Echipele cele mai estice și nordice din istorie se califică în faza grupelor: noua hartă a competiției extinde granițele și obligă echipele italiene să facă deplasări foarte lungi
Seara de 26 august a redesenat harta Ligii Campionilor. Odată cu calificarea echipelor Bodo Glimt și Kairat Almaty, turneul 2025/26 și-a extins și mai mult granițele: niciodată atât de departe spre nord, niciodată atât de departe spre est. Cele patru puncte cardinale sunt completate de Maccabi Tel Aviv în sud și echipele din Lisabona în vest. O geografie extremă care pune la încercare logistica, kilometrii și chiar bunul simț al celor care trebuie să organizeze deplasările.
67 de grade latitudine nordică. Este suficient pentru ca Bodo Glimt să devină cea mai nordică echipă care a ajuns vreodată în faza grupelor Ligii Campionilor. Nici măcar Rosenborg, care a dus Norvegia în sferturile de finală în anii 1990, nu a ajuns vreodată atât de departe de Cercul Polar Arctic. Stadionul este un mic amfiteatru cu 8.000 de locuri, situat între fiorduri și munți. Aici, iarna aduce săptămâni de întuneric arctic, iar pentru a ajunge acolo din Milano este nevoie de cel puțin cinci ore, cu o escală, zboruri limitate și condiții meteorologice care pot transforma orice călătorie într-o odisee.
Extremul Orient — Almaty este noua frontieră a Ligii Campionilor. La longitudinea 76,88°E, Kairat a doborât recordul anterior al Astanei și a adus competiția mai aproape ca niciodată de Asia Centrală. Călătoria a fost un maraton: de la prima rundă preliminară din iulie până la marea victorie împotriva lui Celtic, care a fost eliminată la penalty-uri grație salvărilor lui Anarbekov, în vârstă de 21 de ani. Astăzi, Kairat se află într-o poziție care vorbește de la sine: mai aproape de Beijing decât de Roma. Pentru cei care sosesc din Italia, cifrele nu lasă loc de îndoială: sunt 6.735 km și peste nouă ore cu avionul de la Milano la Almaty. Cea mai lungă deplasare din istoria Ligii Campionilor.
Extrem de sud — În sud, Maccabi Tel Aviv deține recordul. Situată la 32,04°N, este cea mai sudică echipă care a ajuns vreodată în faza grupelor, o realizare obținută pentru prima dată în sezonul 2005/6. Călătoria de la Milano durează aproximativ patru ore: da, mult mai puțin solicitantă decât cea de la Almaty. Cu toate acestea, pe hartă, Tel Aviv rămâne cel mai sudic punct din Liga Campionilor.
Extremul vest — În vest, granița este în întregime portugheză: Benfica și Sporting domină la 9,14° longitudine vestică, extremitatea spre ocean. Acesta nu este singurul record pentru Lisabona, care este și scena unor deplasări legendare. În 2015/16, Benfica a zburat la Astana: 6.173 km în linie dreaptă, un record european pentru un meci din Liga Campionilor. Un prim loc pe care acum riscă să-l piardă: Milano-Almaty îl depășește cu mai mult de 500 km.
Liga Campionilor — Când UEFA a fost fondată în 1954, existau doar 25 de asociații membre, iar distanța maximă între două capitale — Lisabona și Moscova — era mai mică de 4.000 km. Astăzi, există 55 de asociații membre, iar geografia politică a extins drastic granițele. Astana, Lisabona, Tel Aviv, Bodo, Almaty: Liga Campionilor nu mai este doar inima fotbalului european, ci un turneu care atinge marginile continentului. Călătorii care seamănă cu expediții.